Proprietarii au nevoie de minimum 700 de lei, iar chiriaşii - de la 1.700 de lei în sus. Soluţia mai ieftină e închirierea „la comun“ a unui apartament şi împărţirea cheltuielilor.

Cel puţin 500 de lei îi trebuie unui student căminist la stat ca să trăiască în Bucureşti, iar un salariat care locuieşte cu chirie are nevoie de minimum 1.700-1.800 de lei ca să-şi plătească chiria, întreţinerea şi strictul necesar într-o lună. Veniţi în Capitală pentru studii, tinerii cu ceva „zestre“ de la părinţi investesc într-o locuinţă. Alţii, cu buzunarele mai goale, aleargă după cunoştinţe pentru a se „combina“ la un apartament cu două-trei camere.

Chiria în acest caz se împarte la numărul de persoane, iar înghesuiala face loc de bani pentru alte cheltuieli lunare. Cei care stau cu părinţii sau au deja o locuinţă cheltuiesc minimum 700 de lei lunar. Traiul în Bucureşti e scump pentru că şi veniturile celor care muncesc în Capitală sunt mai mari cu 37% faţă de media naţională. Conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), un bucureştean a câştigat în februarie 2008 peste 1.500 de lei, în timp ce salariul mediu net pe economie a fost 1.134 de lei.

Fără 700 de lei o duci rău

Andreea C. a venit din Vâlcea în Bucureşti, la studii, acum trei ani. După un an în care a stat în chirie şi s-a convins că preţurile sunt „exagerat de scumpe“, a decis că cea mai bună soluţie este să investească într-o garsonieră din cartierul Militari. „M-am gândit să o cumpăr repede pentru că aveam posibilitatea de a vinde o altă garsonieră pe care mi-o cumpăraseră ai mei, în centru, la Vâlcea“, îşi aminteşte Andreea cum s-a întâmplat acum doi ani.
 
Pe locuinţa de 26 de metri pătraţi din buricul oraşului ei natal, Andreea a luat 22.000 de euro. Cu banii ăştia nu putea cumpăra decât două treimi din garsoniera de 28 de metri pătraţi, de la marginea Bucureştiului, aşa că a apelat şi la ajutorul părinţilor. E bucuroasă că are acum casa ei şi apreciază că a fost o mişcare inspirată să cumpăre casa la acel moment, pentru că „de-atunci, preţurile au explodat“. Chiar şi cu casă, Andreea estimează că traiul în Bucureşti este totuşi scump: „Dacă nu ai cel puţin 700 de lei pe lună, o duci rău de tot“.

O lună - haine, o lună - cărţi

Cristina R. e din Piteşti, dar a vrut să vină în Capitală, la facultate. După ce a schimbat mai multe locuri în diferite zone ale Bucureştiului, a hotărât că cea mai bună soluţie ar fi să se mute împreună cu alte două cunoştinţe într-un apartament de trei camere, în zona Nicolae Grigorescu. Chiria de 400 de euro se împarte aşadar la trei, iar pe lângă cei 133 de euro care îi revin, tânăra mai plăteşte şi partea ei de întreţinere, de circa 80 de lei. La acestea se mai adaugă şi o treime din facturile de la curent, cablu, internet, precum şi factura la telefonul mobil sau abonamentele de transport în comun. În total, numai pentru achitarea facturilor lunare, ea trebuie să facă rost de minimum 750 de lei.

Pentru mâncare, Cristina mărturiseş te că mai dă „cel puţin 300 de lei pe lună, şi asta în condiţiile în care îmi fac mâncare acasă şi-mi iau la pachet la muncă“. Pentru a-şi permite să-şi mai cumpere din când în când şi câte o haină sau să mai iasă în oraş, tânăra spune că cei 400 de euro pe care îi câştigă la un program de opt ore „îmi ajung la limită. Pentru haine, distracţie sau cărţi, încerc să-mi drămuiesc banii în aşa fel încât luna asta să-mi iau de îmbrăcat, luna cealaltă să mai iau o carte şi tot aşa“, se resemnează Cristina.

Prea puţini bani de buzunar

Nici pentru studenţii din cămine traiul nu este cu mult mai ieftin. Mihai C. este ploieştean, dar a venit în Bucureşti pentru a studia Matematică-informatică la „Spiru Haret“. El locuieşte într-unul din că- minele instituţiei, unde plăteşte, în medie, 250 de lei pentru un loc într-o cameră de circa 26 de metri pătraţi, pe care o împarte cu alţi trei colegi. Despre cheltuielile pentru facturile lunare, Mihai estimează că se ridică pe la 400 de lei.

Pentru mâncare şi celelalte cheltuieli necesare, el răsuflă uşurat: „Părinţii îmi plătesc cam totul. Eu muncesc ca operator IT, iar din salariul meu de 800 de lei îmi asigur doar banii de buzunar“. Cu toate acestea, studentul spune că, la 22 de ani, nevoile sunt multe: „Sunt pasionat de tot ce înseamnă IT şi, dacă ar fi după mine, aş cheltui în fiecare lună câte 200 de lei pe cărţi şi reviste de specialitate“, îşi mărturiseşte Mihai împătimirea.

Coşul lui Vosganian e mai mic

La cheltuielile cu chiria, între- ţinerea şi alte facturi ce privesc utilităţile se adaugă costul total al coşului zilnic, care lunar cumulează mai mult de 200 de lei. Nici produsele de igienă personală nu pot să lipsească, fapt ce ridică cheltuielile lunare ale individului cu cel puţin 50 de lei. Potrivit INS, un bucureştean „arde“ în medie 70 de lei pe ţigări, iar băuturile şi cafeaua saltă şi ele cheltuielile individuale cu alţi 50 de lei.

Cumulate, costurile de subzistenţă ajung la circa 380 de lei, valoare care depăşeşte cu peste 30 la sută coşul de consum calculat de ministrul finanţelor, Varujan Vosganian, la 290 de lei.




FRUNCEA

Bucureştenii sunt românii cel mai bine plătiţi

Bucureştenii, dar şi locuitorii din judeţele limitrofe Capitalei sunt printre cel mai bine plătiţi români. Datele Institutului Naţional de Statistică (citate de Realitatea TV) arată că un bucureştean a câştigat în februarie 2008 peste 1.500 de lei, cu 37 la sută peste media naţională. În februarie, datele INS arătau că un român câştiga în medie 1.134 de lei.

Peste această valoare se situează însă salariile celor care locuiesc în Capitală, în Ilfov, dar şi în judeţele din centrul ţării: Cluj şi Sibiu. Veniturile mari ale bucureştenilor sunt determinate de faptul că în Capitală se concentrează cele mai multe dintre investiţiile străine şi sunt create locuri de muncă bine plătite. Salarii bune câştigă şi constăn- ţenii, gorjenii, dar şi locuitorii din Timiş şi Iaşi.

Topul primelor 10 judeţe cu cele mai mari salarii medii nete este încheiat de Braşov şi Giurgiu, cu remuneraţii mai mari de 1.000 de lei. La polul opus se află două judeţe din Ardeal: Harghita şi Maramureş, unde localnicii primesc lunar în jur de 800 de lei. La coada clasamentului se regăsesc şi judeţele Vaslui sau Suceava, care fac parte din regiunea de nord-est a ţării, considerată a fi una dintre cele mai sărace ale Uniunii Europene.


AVANTAJ. Bucureştenii câştigă cu 37% mai mult decât restul românilor

Mariana Marin