Cyclamenul este originar din insulele estice ale Mării Mediterane şi din Siria, Palestina şi Grecia. Este răspândită în majoritatea zonelor globului.

 Cyclamenul este o plantă perenă, care creşte sub forma unei tufe, cu frunze de culoare verde albicioasă, răsucite, fixate prin codiţe de culoare roşu închis sau deschis. Florile pot fi albe, roşii sau violet. Acestea cresc în centrul frunzelor şi sunt spectaculoase. Trăiesc câteva săptămâni, au o formă inconfundabilă, fiind formate din cinci petale, dintre care patru cresc în sus, iar a cincea este arcuită pe tulpină.

Cyclamenul rustic

Cyclamenul rustic se cultivă în exterior, în grădini unde sunt zone umbroase sau semiumbroase. Aceasta are, în general, frunzele mai mici decât cea cultivată în apartament. Se plantează primăvara târziu sau la sfârşitul verii la o adâncime de trei-patru centimetri, într-un sol bogat în materie organică, în care trebuie să se adauge frunze de fag şi nisip. Pământul trebuie udat cu regularitate, dar numai atunci când este uscat. După ce Cyclamenul a înflorit, frunzele se vestejesc şi planta intră în repaus vegetativ. În această perioadă, Cyclamenul nu se udă.

Cyclamenul de interior

Planta preferă încăperile luminoase, cu temperatură moderată (nu mai mult de 20 de grade Celsius) şi umiditate ridicată, care se poate realiza prin pulverizarea apei pe frunze. Cyclamenul de interior preferă zonele umbroase şi nu tolerează razele directe ale soarelui. Acesta trebuie udat cu regularitate, însă nu în exces. Se poate folosi următoarea metodă: se pune apă în vasul ghiveciului, se lasă aproximativ 20 de minute, apoi se aruncă. Evitaţi poziţionarea ghiveciului în apropierea surselor de căldură. Atunci când apar florile se renunţă la pulverizarea de apă pe frunze. Substratul trebuie să fie un amestec format din trei părţi pământ de frunze şi o parte nisip. Vasele cele mai indicate sunt cele ceramice, poroase. În perioada de înflorire se poate administra îngrăşământ în apa folosită pentru udare.

Înmulţire, paraziţi şi boli

După ce florile se ofilesc, în general la sfârşitul lui februarie - începutul lui martie, ghivecele trebuie duse într-o cameră mai răcoroasă. Udarea se răreşte, iar când planta nu mai produce frunze se întrerupe complet (în general, în luna iunie). În august se golesc ghivecele şi se iau tuberculii, se curăţă rădăcinile vechi şi se plantează din nou în ghivece, udându-se din abundenţă. Cyclamenul se poate înmulţi doar prin seminţe. Tuberculii nu se reproduc şi nu pot fi divizaţi. Seminţele se culeg vara. Pentru ca Cyclamenul de apartament să facă seminţe, florile trebuie polenizate cu ajutorul unei pensule. Planta va face un fruct de forma unei capsule, care conţine aproximativ 30 de seminţe. Acestea se plantează în luna septembrie.

Cyclamenul este o plantă care este rareori atacată de paraziţi. Uneori se poate întâmpla să fie ţinta afidelor sau acarilor. Este recomandată folosirea unui antiparazitar specific. Dacă, în ceea ce priveşte paraziţii, Cyclamenul este rezistent, nu acelaşi lucru se poate spune când vine vorba despre rădăcini. Este una dintre plantele ale căror rădăcini putrezesc foarte repede şi acest lucru se întâmplă din cauza excesului de apă. Tot excesul de apă, lipsa drenajului şi lipsa de ventilaţie pot duce la apariţia ciupercilor care afectează frunzele şi florile.

Olimpia TINCĂ