 Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) ia astăzi în discuţie 54 de planuri urbanistice zonale, după ce şedinţa de săptămâna trecută a fost amânată cu scandal. Vineri, 25 septembrie, şedinţa a fost suspendată, după ce majoritatea membrilor comisiei s-a retras din ţară. Atunci, CGMB trebuia să se pronunţe asupra aprobării sau respingerii a 24 de planuri urbanistice zonale (PUZ). Platforma pentru Bucureşti, o coaliţie formată din 38 de organizaţii, printre care şi Transparency International, a organizat atunci un protest, înăbuşit cu jandarmi şi evacuări din sala de şedinţă, deşi adunarea era una publică.
În mod normal, în astfel de şedinţe ale edililor bucureşteni sunt luate în discuţie doar câteva PUZ-uri. Totuşi, astăzi este ultima zi de aplicare a vechii legislaţii, care permite Consiliului să modifice enorm prevederile Planului Urbanistic General (PUG). De mâine, 1 octombrie, intră în vigoare o nouă legislaţiei, care propune o modificare de maximum 20% a parametrilor PUG.
Cumnatul lui Geoană, în sala de aşteptare
Cel mai extravagant PUZ pus în discuţie la şedinţa de astăzi aparţine unei firme al cărei patron are legături cu Ionuţ Costea - actualul preşedinte al Eximbank şi cumnatul liderului PSD, Mircea Geoană.
Compania care beneficiază de acest PUZ, Foradex, încearcă să schimbe regimul de înălţime al unei zone din vecinătatea căii ferate din nordul Capitalei, de la P+4 la P+19.
Mai toate planurile au "bube"
Unul dintre imobilele contestate este cel din Primăverii, numărul 55. Zona este considerată una protejată, iar înălţimea maximă admisă a clădirilor din zonă este de 13 metri. Ori clădirea pe care afaceriştii o construiesc are 30 de metri, conform planului.
Un alt PUZ contestat de grupul de 38 de organizaţii este unul care cere demolarea a două imobile din Viilor, o zonă protejată a Bucureştiului. Sunt contestate alte patru planuri de construire în zone protejate (Regina Maria, Polonă, Domenii şi Temişana), despre care preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", Nicuşor Dan, spune că "afectează coerenţa estetică". Asociaţia pe care o conduce acesta este una dintre semnatarele scrisorii deschise.
Alte planuri contestate sunt cele propuse pentru strada
Vespasian, numărul 56, care, potrivit semnatarilor, ar afecta aspectul unei zone vechi a Bucureştiului şi pentru bulevardul Iuliu Maniu, numărul 141, care ar "presupune dublarea densităţii construite într-o zonă foarte aglomerată a oraşului".
Cazul Costanda, consumat
"Din păcate, porcăria s-a făcut în ianuarie 2008. După părerea mea, astăzi Consiliul nu are cum să nu dea acest PUZ", spune Nicuşor Dan. El face referire la schimbul de terenuri dintre primărie şi afaceristul Costică Costanda. Acesta din urmă şi soţia sa au primit Satul Francez, din Şoseaua Nordului, în schimbul a 2,8 hectare din Parcul Bordei.
După această afacere
, Costanda s-a ales şi cu favoruri din partea CGMB. Instituţia i-a promis modificarea CUT-ului cu mult peste nivelul
anterior. CUT, coeficientul de utilizare a terenului, este raportul dintre suprafaţa desfăşurată a construcţiei (suma suprafetelor tuturor nivelelor) şi suprafata totală a terenului. Este limitat superior de prevederile planului urbanistic.
Costanda a primit promisiunea unui CUT de 3,5, în condiţiile în care cel mai mare parametru aprobat anterior era de 2. Astfel , suprafaţa desfăşurată a construcţiei lui Costanda poate fi de 3,5 ori mai mare decât terenul ocupat.
Noua legislaţie înlătură posibilitatea ca, pe viitor, să fie operate derogări asemănătoare celei de care a beneficiat
controversatul Costanda.
Dan Arsenie
| 
