Bucurestenii nu au la dispozitie spatii in care sa se adune la sarbatori. Aglomeratia creata la aprinderea beculetelor din bradul de la Unirii este cel mai recent exemplu. Fie rost de sampanie dupa un meci de campionat mondial, victorie in alegeri, vizita a Papei sau doua milioane de luminite aprinzandu-se intr-un brad artificial, bucurestenii nu au unde se bucura laolalta pe deplin. Capitala nu le ofera un loc in care sa se adune zgomotosi, o piata publica in adevaratul inteles al cuvantului.

Spiritul maselor se ineaca intre masini, intre gardulete, intre cladiri grosolane. 100.000 de oameni la un loc devin neaparat egalul suferintei colective, in grade socotite dupa rezistenta fiecaruia. Cea mai recenta dovada: sfarsitul Zilei Nationale, care a strans lumea langa mult-laudatul brad de record, ridicat si luminat prin marinimia unei banci. Lipsa de organizare si lipsa de spatiu efectiv au intors impotriva orasului ceea ce s-a vrut a fi o sarbatoare.

„Au fost doar maidane transformate in piete”

Privite prin ochii unui occidental catapultat intr-un loc de adunare autohton, Piata Constitutiei ar fi probabil o parcare mai mare, Piata Unirii - un spatiu verde cu fantani arteziene, iar Piata Universitatii - o intersectie. Lipsesc complet zonele exclusiv pietonale clar delimitate pe harta orasului, care sa devina intuitiv locuri de intalnire. 

„Bucurestiul nu a avut niciodata spatii publice structurate, in directia celor din Occident, pentru ca nu era in spiritul locului. Au fost doar maidane transformate in piete. Cele care sunt folosite acum pentru adunari sunt destul de fasciste ca intentie, ca structura, cu un element dominant, care de cele mai multe ori este o cladire”, arata arhitectul Florin Machedon, directorul Departamentului de Urbanism si Amenajarea Teritoriului din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”.

Nici parcurile nu sunt realizate in asa fel incat sa se stranga lumea. Singura „speranta” ar fi reorganizarea Pietei Unirii, mai spune Machedon. „Primaria a cerut acum cativa ani Uniunii Arhitectilor un punct de vedere asupra amenajarii unor astfel de piete, dar lucrurile nu s-au schimbat in niciun fel”, adauga el.

Niciun proiect dorit de toti

Pe de alta parte, arhitectul Constantin Enache spune ca Bucurestiului ii lipsesc locurile in care oamenii sa se simta bine in fiecare zi, mai mult decat cele in care sa se adune o data sau de doua ori pe an. Oricum, aglomeratia de 1 Decembrie nu ar fi putut fi evitata decat intr-un spatiu de genul celor concepute in vremea fostului regim, precizeaza el. „Nu exista niciun loc pentru a gazdui astfel de multimi. Piata Palatului este o imensa parcare, iar Piata Universitatii nu este amenajata potrivit. Intentii sunt, dar nu exista niciun proiect care sa fi convins intreaga opinie publica”, incheie arhitectul.

Si sociologul Mircea Kivu considera ca vina pentru aglomeratia din jurul bradului o poarta lipsa de organizare. „Ce s-a intamplat? Bradul a atras categorii diferite de populatie, nu a fost ca in cazul unui concert rock, de exemplu, la care se aduna in mare parte adolescenti. La noi nu exista o obisnuinta a manifestatiilor publice”, explica sociologul. Nici in Occident nu exista numeroase spatii mult mai mari decat ofera capitala Romaniei. „Ar fi greu sa se conceapa astfel de locuri, avand in vedere ca asta presupune sa iei din spatiile destinate circulatiei”, explica Mircea Kivu.

Imposibil pe termen scurt si mediu

In aprilie anul trecut, Primaria Municipiului Bucuresti a propus reconfigurarea totala a Pietei Revolutiei: o parcare subterana pe trei niveluri, galerii comerciale, spatii verzi si trei cladiri de birouri urmau sa transforme zona intr-un fel de Rockefeller Center din New York.

Potrivit proiectului, monumentele realizate de Mircea Spataru si Alexandru Ghildus urmau sa fie mutate intr-o alta zona pentru a face loc pentru doua dintre cladiri, urmand ca in fata Palatului Regal sa fie amplasata in schimb statuia ecvestra a lui Carol al II-lea. La momentul respectiv, s-a vorbit despre presiuni din partea unor oameni de afaceri pentru aglomerarea zonei.

Acum, seful Directiei Transporturi din Primaria Capitalei, Gheorghe Udriste, spune ca nu s-a mai luat nicio decizie in ceea ce priveste refacerea planului urbanistic zonal, iar proiectul sta pe loc.

Udriste vorbeste in schimb despre o altfel de reconfigurare. „Piata Revolutiei ar putea fi transformata intr-o zona pietonala care sa gazduiasca evenimente, dar nu de mare amploare. Pe termen scurt si mediu, configurarea unui asemenea proiect este insa imposibil de realizat”, explica Udriste. Iar asta, din cauza dezvoltarii orasului, realizata „dezechilibrat”.

ORDINE

Bere in Piata Unirii si cultura la Atheneu

Centrul Bucurestiului ar putea avea zone culturale tematice, care sa le faca turistilor cu ochiul, dar in acelasi timp care sa nu incurce traficul si asa dat peste cap. Un grup de arhitecti de la 15 firme de profil din Capitala propun un proiect care sa schimbe actuala fata a orasului, numit Transcentral Urban Bucuresti (T.U.B.). T.U.B. introduce conceptul de „camera urbana”, drept celula de baza a unui traseu parcurs pe jos sau pe bicicleta. Plimbarile ar urma sa fie infrumusetate de flori, copaci si terase.

Astfel, potrivit proiectului, zona Pietei Unirii ar putea deveni „Camera de Entertainment”, in care sa se tina concerte. Centrul istoric ar putea fi transformat in „Camera Istorica”, iar zona Rahova-Uranus - „Camera de cultura alternativa”. Alte 12 „camere” ar urma sa „imbogateasca” centrul Capitalei. Potrivit realizatorilor proiectului, zonele ar trebui modelate in functie de activitatile propice respectivului spatiu: cultura in fata Atheneului si festival al berii in Piata Unirii.

Rutele nu ar afecta traficul rutier, intrucat ar urma sa fie parcurse nu pe arterele importante, ci pe stradutele conexe. Traseul propus ar urma sa treaca prin Piata Romana si Bulevardul Dacia, Calea Victoriei, strada Brezoianu, Palatul Parlamentului, Izvor, Piata Unirii, zona Lipscani si Universitate. Un asemenea traseu poate aduce mai multi bani decat costa, promit arhitectii de la firma Re-act: veniturile din turism ar creste substantial, odata cu aducerea a ceva nou pe langa grandomanul simbol al orasului, Palatul Parlamentului.

Vlad Odobescu