Lucrătorii în imobiliare spun că banii obţinuţi de persoanele care vând locuinţe pe „Prima casă“ ajung în conturi bancare, astfel că băncile au mai multe lichidităţi la dispoziţie „pentru a acorda împrumuturi statului şi nu firmelor“. Se încearcă alocarea de fonduri pentru locuinţele noi, iar studiile arată că apartamentele vechi sunt mai scumpe decât cele noi.

Asociaţia Română a Agenţiilor Imobiliare (ARAI) şi dezvoltatori imobiliari din ţară s-au întâlnit, zilele trecute, în Capitală, cu conducerea Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri şi cu bancheri, pentru a discuta cum se poate redresa piaţa construcţiilor şi, în acelaşi timp, să găsească soluţii pentru ca băncile să crediteze economia reală. Aceste schimbări se învârt în jurul programului „Prima casă“ şi se solicită modificări de legislaţie, astfel încât băncile să acorde credite firmelor, pentru a se debloca economia. Până în prezent, sprijinul guvernamental dat de stat prin programul „Prima casă“ este mai mult în favoarea băncilor. Statul garantează împrumuturile persoanelor fizice, prin FNGCIMM, astfel că riscul băncii este minim. „Din informaţiile pe care le am din piaţă, cei care au vândut locuinţe prin programul «Prima casă» au depus banii în bănci, iar băncile au astfel lichidităţi să împrumute statul şi nu firmele, pentru a debloca economia reală. Aceşti bani ar trebui să reintre în economia reală, să repornească şi construcţiile, printre altele, şi să se stimuleze consumul. Vânzătorii nu sunt dintre cei care au nevoie urgentă de bani, drept dovadă fiind faptul că dau termene de două-trei luni pentru eliberarea locuinţei“, a spus Cristian Clenciu, vicepreşedinte ARAI. Bancherii spun că nu se poate şti dacă toţi banii din vânzarea de imobile sunt depuşi sub formă de depozite, dar că aproape oricine ar dori să economisească în această formă. „Este greu de cuantificat dacă toţi cei care şi-au vândut locuinţele depun banii în depozite. Este adevărat că a scăzut şi consumul, dar cu toţii am gândi la fel dacă am vinde proprietăţi imobiliare. Am constitui depozite, nu am mai investi acum în imobiliare“, a spus un director adjunct de retail al unei bănci din Craiova. În acelaşi timp, brokerii locali susţin că acum este momentul să investeşti în active, dacă ai lichidităţi, active care după trecerea crizei vor începe să urce ca valoare.

Statul plăteşte regeşte... băncilor

Potrivit informaţiilor date publicităţii în ultima perioadă, numai în acest an, statul s-a împrumutat în bănci de 3,3 miliarde de euro. La ultimele emisiuni de titluri de stat (puse la dispoziţia băncilor), dobânda cu care s-a împrumutat statul a fost destul de mare de 12%. „Cum să mai fie împrumutate firmele la dobânzi mai mici, dacă statul se împrumută la 12% pe an?“, a arătat Clenciu. Acest aspect a fost sesizat în repetate rânduri de reprezentanţii IMM-urilor. „Banii băncilor nu merg la firme sub formă de credite, ci băncile împrumută statul la dobânzi uriaşe. Cum să concureze IMM-urile cu statul? Noi am cerut BNR să limiteze astfel de împrumuturi şi să direcţioneze creditele către economie“, spunea, în urmă cu ceva timp, Valentin Cristea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
La întâlnirea din Bucureşti, dezvoltatorii au cerut găsirea unor soluţii legale astfel încât să fie stimulate cumpărările de locuinţe noi prin programul „Prima casă“, precum şi promisiunile de garantare. Acestea din urmă reprezintă un procent nesemnificativ în totalul creditelor acordate prin programul amintit, statistici întocmite de FNGCIMM. Promisiunile de garantare înseamnă că o familie îşi construieşte o casă, dar pentru aceasta obţine de la bancă o promisiune de garantare. Peste un an sau un an şi jumătate, banca acordă familiei creditul promis. Numai că băncile sunt reticente la astfel de promisiuni, având rezerve cu privire la situaţia materială a familiilor respective peste un an.

Locuinţele vechi, mai scumpe decât cele noi

În acelaşi timp, s-au făcut demersuri pentru ca o parte din banii alocaţi „Primei case“ să fie direcţionaţi exact pentru achiziţia de locuinţe noi. Potrivit unor studii ale FNGCIMM, 80% din locuinţele cumpărate prin programul „Prima casă“ sunt vechi. Alt studiu al Fondului, realizat în marile oraşe şi în Capitală, relevă faptul că apartamentele vechi vândute prin „Prima casă“ au fost mai scumpe decât cele noi, ceea ce înseamnă că vânzătorii ţin încă preţurile ridicate. „Potrivit acelui studiu, apartamentele din blocurile construite după 2008 au avut un preţ mediu de 1.088 de euro pe metrul pătrat în Bucureşti, iar cele vechi s-au vândut cu 1.105 euro pe metrul pătrat. În Cluj, de exemplu, apartamentele mai noi s-au vândut cu 692 de euro pe metrul pătrat, iar cele vechi - cu 901 euro pe metrul pătrat“, a menţionat vicepreşedintele ARAI. Singura explicaţie pentru această anomalie ar fi aceea că apartamentele noi (care, de regulă, sunt mai mari decât cele vechi) se vând la suprafaţă desfăşurată, iar la cele vechi se ia în calcul suprafaţa utilă. Astfel, teoretic, un apartament vechi care are o suprafaţă de 40 de metri pătraţi se vinde cu 50.000 de euro, iar unul nou, de 60 de metri pătraţi, cu 70.000 de euro. Calculat la metru pătrat, înseamnă că locuinţa veche s-a vândut cu 1.250 de euro, iar cea nouă - cu 1.166. Desigur, valoarea unui apartament depinde şi de zona în care este amplasat, de dotări, de materialele din care este construit, astfel că nu se poate face strict o comparaţie din punct de vedere al preţului final, aspect recunoscut de experţii din imobiliare.