Creditele contractate pe termen lung - pe perioade de cel puţin cinci ani - au explodat în ultimii ani. În decembrie 2007, sumele împrumutate de români au fost de şase ori mai mari decât cele din aceeaşi lună a lui 2005.

Creditele contractate pe termen lung - pe perioade de cel puţin cinci ani - au explodat în ultimii doi ani. Românii au un apetit crescut pentru credite de valoare mare, pe care reuşesc să le obţină împrumutându-se pe perioade cât mai lungi.

La finele anului trecut, sumele contractate de români pe termene de peste cinci ani erau de aproape 6 ori mai mari faţă de decembrie 2005. Cea mai mare creştere, de 6,39 ori, a fost înregistrată pe segmentul creditelor luate în lei, potrivit datelor raportate la Banca Naţională a României (BNR).

Acestea au sărit de la 3,3 miliarde de lei în decembrie 2005 la 21,1 miliarde de lei la finele anului trecut. În acelaşi timp, împrumuturile pe termen lung contractate în valută erau de 5,64 de ori mai mari la finele anului trecut faţă de decembrie 2005. Mai precis, valoarea cumulată a acestora a crescut de la echivalentul a 6,14 miliarde de lei la sfârşitul lui 2005 la 34,72 miliarde de lei la finele anului trecut.

Sumele menţionate reprezintă numai totalul banilor împrumutaţi de români de la instituţiile de credit. La acestea se adaugă dobânzile şi comisioanele pe care le-au perceput băncile. La sfârşitul lui 2007, creditele pe termen lung reprezentau peste 78% din totalul împrumuturilor contractate de populaţie care se ridica la 71,5 miliarde de lei. Ponderea creditelor pe termen lung în totalul împrumuturilor a crescut în ultimele luni ale anului. Românii preferă împrumuturile pe termene cât mai lungi, deoarece astfel pot lua de la bănci sume mai mari.

Succesul nebun al francului

Cele mai mari rate de creştere au fost înregistrate pe segmentul creditelor acordate în alte monede decât leul şi euro. În vizor sunt valute precum dolarii, francii elveţieni şi yenii japonezi. Soldul creditelor luate în aceste valute era în decembrie de 4,6 ori mai mare decât în ianuarie 2007.

Grosul împrumuturilor din această categorie îl reprezintă cele în franci elveţieni, care au sedus clienţii băncilor prin dobânzile mici. În yeni japonezi a acordat credite o singură instituţie - Banca Românească, până în aprilie 2007, când a anunţat că a renunţat la acest produs deoarece românii nu l-au găsit suficient de atractiv, în pofida dobânzilor şi mai mici decât cele practicate la franci. Creditele în dolari americani, mai scumpe decât cele în euro, nu le-au făcut cu ochiul românilor. În consecinţă, grosul îl reprezintă împrumuturile în franci elveţieni.

Volumul creditelor în euro era de două ori mai mari în decembrie faţă de ianuarie, în timp ce soldul finanţărilor în lei contractate de persoanele fizice a crescut cu 41% în aceeaşi perioadă.

Ponderea creditelor luate în alte monede decât euro şi lei este de 13,33%. Pe segmentul creditelor de consum, ponderea acestor împrumuturi este de 7,22%. În totalul creditelor contractate, creditele în aceste monede reprezintă 8,86%.

CONDIŢII

Băncile impun dobânzi mai mari la creditele în lei

Dobânzile practicate de bănci la creditele ipotecare în lei au crescut la finele anului trecut. Majorarea s-a înregistrat atât la nivelul dobânzilor nominale, cât şi la nivelul celor efective. O mişcare similară s-a înregistrat şi la dobânzile practicate la creditele ipotecare în euro. În schimb, împrumuturile care constituie motorul creditării, cele de consum, s-au ieftinit puţin în decembrie faţă de noiembrie. Pe de altă parte, în ultima lună a anului trecut, dobânzile medii plătite de bănci populaţiei la depozitele noi au mai crescut uşor, cu 0,05 puncte, până la 6,93%. Acest randament brut este apropiat de cel consemnat în ianuarie 2007 şi reflectă creşterea inflaţiei, dar şi anticipaţiile de la acea vreme referitoare la majorarea de către BNR a dobânzii de politică monetară.

Consuela Stegărescu