AVAS propune ca institutele de cercetare-dezvoltare neprivatizate să fie restructurate într-unul singur, iar terenurile şi clădirile rămase să fie vândute la liber pe piaţa imobiliară.
Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS) a trimis Guvernului, în septembrie, un memorandum, avizat şi de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), care vizează „reorganizarea societăţilor comerciale care au ca domeniu de activitate cercetare-dezvoltare şi proiectare, rămase în portofoliul AVAS“. Potrivit documentului, care este anexat propunerii de HG pentru modificarea normelor privind privatizarea acestor institute de cercetare rămase în administrarea statului, AVAS „se află în imposibilitatea vânzării pachetelor de acţiuni“ la aceste societăţi, după ce Comisia Europeană a cerut autorităţilor să schimbe condiţiile de privatizare, pentru a nu fi considerate ajutor de stat.

Din inventarierea făcută de AVAS la 1 august 2008, 37 de astfel de societăţi cu capital de stat au fost identificate, dintre care la 12 statul e acţionar minoritar, la 10 s-a declanşat procedura de lichidare şi rămân 15, la care AVAS deţine pachetul majoritar.
În cazul celor din urmă, AVAS susţine că multe dintre ele nu mai realizează venituri din cercetare sau îndeplinesc condiţiile pentru lichidare. Printre acestea se numără Institutul de cercetare în domeniul evaluării bolilor profesionale, în domeniul măsurătorii şi controlului poluării atmosferice (CEPIEM), Institutul de Proiectări Tehnologice pentru Industria Uşoară (IPIU) sau Institutul Naţional al Lemnului.

Propunerile făcute în aceste condiţii de AVAS vizează privatizarea institutelor care nu au depus documentaţia sau nu au obţinut atestarea capacităţii de desfăşurare a activităţii de cercetare ca orice societate comercială, iar pentru celelalte, restructurarea, „prin divizare, compensare şi/sau comasare de acţiuni“, realizată de comun acord cu ANCS. Practic, institutele care îşi vor păstra domeniul de activitate ar urma să fie transformate în „nuclee (colective) de cercetare“, care vor fi „comasate într-o locaţie care poate deveni un parc ştiinţific sau un institut de cercetare interdisciplinar“, cu disponibilizările de rigoare în rândul cercetătorilor, potrivit memorandumului. Mai departe, „terenurile şi clădirile care vor fi disponibilizate în urma acestui proces pot fi valorificate de către AVAS în condiţiile legii, prin licitaţie deschisă, transparentă şi necondiţionată“. Potrivit actului, însă, sumele pe care statul le-ar obţine din această afacere imobiliară ar urma să fie folosite tot în cercetare, „pentru dotarea unităţilor nou create, după achitarea tuturor datoriilor către bugetele de stat şi locale“.

Însă sindicaliştii din cercetare protestează faţă de iniţiativa AVAS, acuzând interese imobiliare. „Prin acest memorandum vor să transforme toate institutele de cercetare într-un lagăr pentru cercetători, iar spaţiile rămase să fie vândute prin licitaţie. Totul se rezumă la interesul rechinilor imobiliari“, a declarat Radu Minea, preşedintele sindicatelor din cercetare. Acesta spune că, până acum, privatizările institutelor s-au făcut fără respectarea normelor, pentru că „cercetătorii au fost disponibilizaţi, pentru a transforma spaţiile în clădiri de birouri sau proiecte rezidenţiale“, în condiţiile în care legea prevede obligativitatea de a păstra angajaţii şi domeniul de activitate cel puţin cinci ani de la achiziţionare.

Tocmai această obligativitate ar urma să fie scoasă din norme prin proiectul de HG propus de AVAS, la cererea Comisiei Europene, care a cerut autorităţilor să elimine acestea şi alte condiţii din lege pentru a putea avea mai mulţi participanţi şi a obţine preţul cel mai apropiat de cel real, de pe piaţă, ca să nu se considere ajutor de stat. CE a mai cerut ca vinderea acestor institute să se facă prin licitaţie cu strigare şi nu prin negociere, ca până acum.