Oficialităţile spun că în cazul în care reabilitarea termică se va putea finanţa cu bani europeni, în programul derulat de autorităţi vor fi incluse şi locuinţe unifamiliale.
Reprezentanţii autorităţilor locale sunt nemulţumiţi de faptul că banii sunt puţini. „Noi avem în plan să reabilităm, în acest an, 83 de blocuri. Am cerut 70 de milioane de lei şi ni s-au dat doar 14 milioane. Mai mult, ni s-a spus ca deocamdată să nu cheltuim mai mult de patru milioane de lei“, a spus primarul sectorului 1, Andrei Chiliman, la seminarul „Reabilitarea termică, soluţia confortului“ organizat de Cotidianul şi Ceresit Ceretherm. Autorităţile au recunoscut că sumele disponibile de la bugetul central sunt mici comparativ cu necesităţile exprimate de autorităţile locale, dar că există bani pentru decontarea sumelor aprobate pentru anul 2009.
„Noi avem acum 360 de milioane lei pentru reabilitarea termică, sumă ce reprezintă mai puţin de jumătate din ceea ce a cerut administraţia locală. Numai cererile din Bucureşti depăşeau această sumă“, a spus Răzvan Murgeanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Acesta a mai spus însă că speră ca la rectificarea bugetară să se mai obţină 100 de milioane de lei pentru reabilitare termică.
Speranţa o constituie banii europeni, care deocamdată nu pot fi folosiţi pentru reabilitare termică. Răzvan Murgeanu a dat exemplul Poloniei, care trebuie să dea înapoi banii folosiţi pentru creşterea eficienţei energetice a clădirilor. „Sunt discuţii la nivelul Uniunii Europene pentru a putea fi accesate fonduri din programele sectoriale operaţionale“, a mai spus Murgeanu, care a precizat că în cazul în care această iniţiativă se va concretiza, atunci în programul de reabilitare termică vor fi incluse şi locuinţele unifamiliale, nu doar blocurile.
Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari spun că lipsa banilor nu este singura problemă a acestui program. „Autorităţile locale au blocat de multe ori lucrurile din lipsă de organizare. A fost cazul unui primar dintr-un oraş mare care spunea că nu are bani, dar avea jumătate din fonduri necheltuite“, a spus Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari - Habitat. Acesta mai afirmă şi că banii pentru reabilitare termică trebuie cheltuiţi cu cap şi a dat exemplul Bucureştiului, unde într-un sector s-a apreciat că reabilitarea pentru un apartament de 65 de metri pătraţi costă 4.000 de euro, în vreme ce în alt sector s-a ajuns la 15.000 de euro. Şi calitatea este o problemă, în condiţiile în care la licitaţiile organizate de primării cel mai important este preţul. Reprezentantul unei asociaţii de proprietari spunea că la blocul în care locuieşte se acordă o garanţie de trei ani pentru lucrările de reabilitare termică.
„Sunt lucrări făcute de firme de alpinişti, în condiţiile în care aceştia nu sunt specializaţi şi oricum nu se poate face o lucrare de calitate legat de o sfoară. Trebuie să se urmărească faptul ca firma de construcţii să aibă cel puţin 10 lucrări de reabilitare finalizate. De asemenea, este necesară o garanţie de bună execuţie de peste 20 de ani“, a spus Adrian Zamfirache, director tehnic la Henkel.
Milioane de urgenţe
La 1,4 milioane de apartamente din totalul de 2,4 milioane construite înainte de anul 1985 sunt necesare investiţii urgente de reabilitare şi modernizare termotehnică. Conform Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în acest an, fondurile alocate programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe sunt în valoare de 360 de milioane de lei. În programul de reabilitare pentru 2009 vor intra 43.160 de apartamente. Asociaţia de proprietari suportă 20% din costul lucrării, Consiliul Local - 30%, iar Guvernul - 50%.
Valentin Baesu
|
