Doar jumătate dintre cei care ar dori să-şi schimbe locuinţa s-ar muta în afara Bucureştiului.

Jumătate dintre bucureştenii intervievaţi de cei care au realizat un studiu susţin că vor să îşi schimbe casa. Compania de audit financiar PricewaterhouseCoopers spune că în România este nevoie de locuinţe deoarece suntem peste media din Uniunea Europeană în ceea ce priveştea numărul de locuitori per gospodărie.

Astfel, în România sunt 2,6 persoane/locuinţă, comparativ cu 2,19 persoane/locuinţă în Varşovia sau 2,16 persoane/locuinţă cât se înregistrează în Uniunea Europeană. Şi stocul de locuinţe este sub cel din alte ţări europene. Astfel, în Bucureşti sunt 408 locuinţe la 1.000 de locuitori, în vreme ce în Uniunea Europeană se ajunge la 474 de locuinţe la mia de locuitori.

„Am calculat că este nevoie de 127.000 de locuinţe. Companiile din piaţă menţionează un necesar de 20.000-300.000 de locuinţe“, spune Speranţa Munteanu, director în cadrul PricewaterhouseCoopers. O problemă însă este cât de mult îşi permit românii o locuinţă. Conform aceleiaşi surse, la acest capitol locuitorii din Bucureşti stau mai slab decât cei din Sofia, Budapesta sau din Praga.

Din totalul celor intervievaţi, 50% vor să-şi schimbe locuinţa, însă doar jumătate şi-ar dori să se mute în afara Bucureştiului. Principalul motiv al dorinţei acestora de a achiziţiona o nouă locuinţă este acela că mulţi îşi doresc o casă mai mare. Suprafaţa medie a unei locuinţe, conform celor care-şi doresc o nouă casă, este de 141 de metri pătraţi, în vreme ce suprafaţa medie a locuinţelor pe care le posedă este de 76 de metri pătraţi. De semnalat este faptul că doar 20% dintre cei intervievaţi sunt mulţumiţi cu actuala locuinţă.

Infrastructura este principalul lucru care le dă de gândit românilor atunci când decid să se mute într-o dezvoltare rezidenţială din afara Bucureştiului. Pe primul loc într-un top al motivelor care i-ar determina pe intervievaţi să nu facă un astfel de pas se situează transportul până în Capitală, iar pe locul al doilea este problema utilităţilor.

Şi depărtarea faţă de prietenii care locuiesc în Capitală este văzută ca o problemă. În ceea ce priveşte argumentele favorabile unei astfel de mutări, acestea sunt poluarea mai mică, rentabilitatea unei astfel de achiziţii şi posibilitatea de a avea mai multă intimitate. Interesant este faptul că posibilitatea de a locui într-o clădire cu regim mare de înălţime nu-i încântă pe cei care vor să-şi schimbe locuinţa. „Se doresc locuinţe în clădiri cu maximum opt etaje“, a mai spus Speranţa Munteanu. Aceasta a mai precizat că marja de eroare a studiului este de 2%.

Valentin Baesu