În ultima jumătate de an, numărul creditelor contractate pentru achiziţia de locuinţe scade de la lună la lună. Şi, cum se vând din ce în ce mai puţine case, tendinţa poate continua.

Volumul creditelor ipotecare noi contractate de populaţie scade de la lună la lună, în ultima jumătate de an, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Astfel, soldul total al acestor tipuri de credite (în lei, euro şi alte valute) se situa, la sfârşitul lunii aprilie, la 16,32 miliarde de lei, în creştere cu doar 1,6% faţă de finalul lunii martie.

Creşterea este de trei ori mai mică decât cea consemnată în perioada anterioară, martie-februarie, de 3,6% (16,06 miliarde faţă de 15,49 miliarde). Această încetinire a ritmului de creştere de la lună la lună nu este deloc conjuncturală şi se regăseşte la nivelul ultimelor şase luni.

Practic, comparând volumul creditelor de locuinţă acordate în fiecare lună, se observă, din octombrie 2007 până în aprilie 2008, o scădere a numărului de împrumuturi ipotecare noi de la o lună la alta. Astfel, dacă în noiembrie 2007 românii au contractat împrumuturi ipotecare în sumă de 1,17 miliarde de lei, s-a ajuns ca, în aprilie 2008, volumul creditelor de locuinţă contractate să fie de doar 268 de milioane de lei.

Mihai Bogza, preşedintele Bancpost, spune că de vină pentru această încetinire a ritmului de creştere ar putea fi costul mai mare al banilor atraşi de bănci. „Şi resursele în lei au devenit mai scumpe, şi cele în valută. Băncile se împrumută mai scump, pentru că e mai puţină lichiditate pe piaţa internaţională.

Ca atare, potenţialii împrumutaţi iau credit mai greu“, ne-a declarat Bogza. În plus, preşedintele Bancpost e de părere că „s-a mai redus numărul celor care cred că preţul unei locuinţe creşte tot timpul“. Consultantul financiar Bogdan Baltazar este de părere că la această creştere mai lentă a creditului a contribuit politica Băncii Naţionale. „Provizioanele mari la creditele în valută scad din profiturile băncilor şi le obligă să devină mult mai atente la creditare“, spune Baltazar.

Încetinirea relativă a creditării populaţiei pe segmentul de împrumuturi pentru locuinţă are loc în condiţiile în care, în primul trimestru din acest an, debitorii au beneficiat de norme de creditare mai laxe. Mai exact, băncile au profitat de renunţarea de către BNR la restricţiile administrative de lichiditate pentru creditarea populaţiei.

Astfel, băncile comerciale au crescut ponderea maximă a creditului în valoarea garanţiei, dar şi ponderea serviciului datoriei (rate plus dobânzi şi comisioane) în venitul disponibil al împrumutaţilor. Evoluţia standardelor şi termenelor de creditare în România pare decuplată de cea a băncilor-mamă din zona euro, în sensul că tendinţa de înăsprire a condiţiilor de creditare nu se translatează cu aceeaşi intensitate la filialele de la noi.

Potrivit unui recent sondaj efectuat de Banca Naţională a României printre băncile comerciale, bancherii au apreciat că în această perioadă standardele de creditare interne s-au relaxat în principal în cazul creditelor pentru achiziţia locuinţelor şi a terenurilor.

Alţi factori determinanţi pentru relaxarea la acest tip de credite a standardelor au fost creşterea concurenţei bancare şi aşteptările privind evoluţia economiei. Cererea pentru credite ipotecare a crescut şi în trimestrul Is din 2008, însă nu în aceeaşi măsură ca în trimestrul IV 2007 sau comparativ cu aşteptările băncilor, se arată în studiul BNR. Totodată, aprecierile băncilor privind preţul locuinţelor indică o continuare a creşterii preţurilor, dar mult mai lentă, fapt ce ar justifica o înăsprire a standardelor de creditare.

Numărul tranzacţiilor imobiliare scade
Vânzările de apartamente vechi au scăzut încă din anul 2007. Potrivit unui raport realizat de compania imobiliară Colliers, în anul 2006 s-au vândut 17.780 de apartamente vechi, în vreme ce în 2007 s-au înregistrat mai puţin cu peste 1.000 de tranzacţii pe acest segment al pieţei: 16.700. Mai mult, agenţii spun că de ceva timp piaţa apartamentelor vechi este blocată, iar preţurile vor scădea cu 10-15% până în luna august.

Nici piaţa apartamentelor noi nu a evoluat aşa cum se aşteptau jucătorii. „Numărul tranzacţiilor cu locuinţe noi a scăzut cu 30-50%“, spunea Ilinca Păun, directorul departamentului rezidenţial al Colliers International.

În ultimul trimestru al anului trecut în Capitală s-au vândut 2.600 de locuinţe noi, în vreme ce în primul trimestru din acest an s-au vândut 2.000 de unităţi rezidenţiale. În aprilie şi mai s-au comercializat alte 500 de locuinţe, susţin specialiştii Colliers. Se vând din ce în ce mai puţine locuinţe pe credit.

Mihai Nicut, Daniel Oanta